Cauta in site
Romana Українська Magyar Français English
Romana Українська Magyar Français English
Romana Українська Magyar Français English
Baia Mare
12°C
Uzhgorod
13°C
Ivano Frankivsk
9°C

TURISM TRANSCARPATIC-STUDIU

TURISM TRANSCARPATIC -REŢEA PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI ÎN REGIUNILE MARAMUREŞ, ZAKARPATIA ŞI IVANO-FRANKIVSK

STUDIU REFERITOR LA TURISMUL DE GRANIŢĂ ÎN REGIUNE

REZUMAT




Proiectul vizează realizarea unei reţele de informaţii turistice la nivel internaţional, fiind orientat spre extinderea zonei de impact a ofertei turistice regionale integrate şi dezvoltarea ofertei turistice prin stimularea interesului turiştilor în zona transcarpatică.
Proiectul se adresează PRIORITĂŢII 1 – Promovarea şi dezvoltarea economico-socială locală, măsura 1.1 Extinderea şi dezvoltarea turismului din cadrul Phare 2004 – 2006 CBC România Ucraina, beneficiind de finanţare prin acest program în conformitate cu contractul de grant RO 2005 /017-539.01.01.15.
Obiectivul general este creşterea capacităţii administraţiei publice locale de a se implica în susţinerea sectorului turistic, prin acţiuni ce intră în competenţa sa, respectiv promovarea prin mijloace moderne a potenţialului turistic.
Pentru realizarea studiului referitor la turismul de graniţă din regiune au fost realizate studii secundare şi primare.

1. Prezentare generală a zonei transfrontaliere Maramureş- Transcarpathia-Ivano-Frankivsk
1.1. Localizare şi acces
Judeţul Maramureş se află în partea de nord vest a României fiind delimitat la nord de graniţa cu Ucraina. Regiunea Transcarpathia este localizată în vestul Ucrainei, la graniţa dintre munţii Carpaţi şi depresiunea sectorului mijlociu al Dunării. Regiunea Ivano Frankivsk este situată în partea de sud vest a Ucrainei.
Există acces rutier, feroviar şi aerian între aceste regiuni. Accesul rutier în zonă dinspre Slovacia se realizează prin intermediul drumului European E50. Drumul European E58 face legătura Ucrainei cu România ajungând prin Iaşi la Chişinău. Legătura România-Ucraina prin Maramureş se realizează prin punctual de trecere a frontierei Sighetu Marmaţiei ce funcţionează în regim de trafic internaţional.
Baia Mare este conectată direct prin căi ferate de Satu Mare şi alte puncte feroviare. Regiunile Transcarpathia şi Ivano Frankivsk dispun de o reţea feroviară dezvoltată având legături cu centrele din interiorul şi exteriorul acestora.
Accesul aerian se realizează prin cele 3 aeroporturi din zonă: Aeroportul Internaţional Baia Mare, Aeroportul Internaţional Uzgorod şi Aeroportul Internaţional Ivano Frankivsk.
1.2. Relieful şi clima
Relieful judeţului Maramureş se remarcă prin caracterul muntos, munţii vulcanici înconjurând depresiunea Maramureşului. Altitudinile variază de la 200m până la 2.303m. Reţeaua hidrografică este în lungime de 3100 km. Clima este diferenţiată în funcţie de diversitatea formelor de relief, temperat continentală, cu vânturi din direcţia sud vest şi sud est. Hidrografia judeţului este completată de o serie de lacuri naturale şi antropice.
Regiunea Transcarpathia este traversată de la nord est la sud est de munţi, ce acoperă aproximativ 80% din regiune. Pădurea de fagi din Carpaţi, ce se află în regiune, a fost recunoscută Patrimoniu Mondial UNESCO în 2007. Climatul regiunii este temperat continental.
Regiunea Ivano-Frankivsk poate fi divizată în trei regiuni: montană, submontană şi de şes. Munţii Carpaţi se ridică din partea de sud vest a regiunii şi ocupă aproape jumătate din suprafaţă. O treime este acoperită de păduri ceea ce înseamnă 10 % din resursele forestiere naţionale. Climatul este uşor continental cu veri răcoroase şi ierni blânde.
1.3. Locul şi rolul sectorului turistic în economia naţională şi a zonei
Atât judeţul Maramureş cât şi regiunile Transcarpathia şi Ivano Frankivsk sunt considerate zone turistice importante ale României, respectiv Ucrainei. Sectorul turistic joacă un rol important în economia celor trei regiuni, numărul turiştilor înregistrând creşteri importante în ultimii ani. Reţeaua de primire turistică cuprinde 232 hoteluri şi alte structuri de primire turistică din care 153 unităţi în judeţul Maramureş, 45 în Transcarpathia şi 34 în Ivano Frankivsk.
În România sectorul “Hoteluri şi restaurante” contribuie cu 2,6% la formarea PIB din 2006. Faţă de anul 2000, contribuţiile sectorului au crescut cu 44,3%.
Conform World Travel&Tourism Council (WTTC), veniturile directe din sectorul turistic vor reprezenta în 2009 aproximativ 2,1% din PIB-ul României. Pentru 2009, WTTC estimează venituri directe din turism de 3.695 mil USD, venituri totale de 9.943 mil USD.
Personalul angajat din industria turistică şi industriile conexe din România va reprezenta 6,8% din totalul angajaţilor în economie în 2009, conform WTTC. În rândul ţărilor din UE, România a fost clasificată pe locul 18 din 27 ţări prin prisma dimensiunii pieţei turistice.
1.4. Locul şi rolul sectorului turistic în economia judeţeană
În 2006 la nivelul judeţului Maramureş, existau 406 unităţi economice active în sectorul “Hoteluri şi restaurante”, dintr-un total de 8.702 unităţi conform datelor publicate de DJS Maramureş.
La 31 decembrie 2007, la nivelul judeţului Maramureş existau 10.750 unităţi economice active. Cifra de afaceri totală a acestor unităţi a fost în 2007 de 10.266.611 mii lei. Numărul de persoane ocupate în economia judeţeană a fost în 2007 de 82.681 persoane, din care numărul mediu de salariaţi a fost de 80.698 persoane.
În sectorul “Hoteluri şi restaurante” în 2007 la nivelul judeţului Maramureş existau 501 unităţi economice active din care 455 microîntreprinderi şi 46 întreprinderi mici şi mijlocii. Din acestea 153 au fost reprezentate de structuri cu funcţiune de cazare turistică.
Raportat la economia zonei, ponderea angajaţilor în sectorul “Hoteluri şi restaurante” a reprezentat în 2007 un procent de 2,77% din total angajaţi.

2. Resursele turistice ale zonei Maramureş –Transcarpathia – Ivano-Frankivsk
2.1 Prezentarea resurselor turistice ale zonei transfrontaliere Maramureş –Transcarpathia – Ivano-Frankivsk
Maramureş
Judeţul Maramureş are un patrimoniu natural deosebit de valoros, dispunând de 38 arii protejate, din care 3 sunt rezervaţii ştiinţifice, o rezervaţie a biosferei, 17 monumente ale naturii, 13 rezervaţii naturale şi 3 arii naturale protejate prin hotărâre de Consiliu local. Între cele mai importante este inclus Parcul Naţional Munţii Rodnei, arie naturală protejată, de interes naţional şi internaţional, fiind încadrat în categoria a II-a Parc Naţional - Rezervaţie a Biosferei. Parcul Natural Munţii Maramureşului este al doilea ca întindere din România având suprafaţa de 148.850 hectare, adică mai mult de 10% din total arii protejate din ţară.
Flora şi fauna sunt caracteristice Carpaţilor Orientali, cu o biodiversitate ridicată, datorită factorilor ecologici existenţi. Pe cursul râului Lăpuş se afla Rezervaţia Naturală Defileul Lăpuşului, având lungimea de 25 km.
Resursele hidrografice ale judeţului Maramureş sunt izvoarele cu apă minerală, lacurile naturale glaciare din Munţii Rodnei şi Gutâiului, cele cu sare de la Ocna Şugatag şi Coştiui, amenajările de la Strâmtori-Firiza şi Runcu-Brazi-Firiza.
Transcarpathia
Cea mai importantă din resursele regiunii Transcarpathia o reprezintă pădurile, care ocupă aprox 50 % din suprafaţa sa, însemnând 700 mii hectare. Această comoară a regiunii este cuprinsă în ariile protejate: Parcul Naţional Synevyr, Rezervaţia Biosferei Carpaţi şi Parcul naţional Uzhans’kyi.
Transcarpathia dispune de bogate resurse balneologice – izvoare minerale şi termale. În regiune s-au găsit peste 700 izvoare de apă minerală şi de apă sărată, acestea putând fi folosite atât în scop recreativ cât şi în industrie. Calităţile curative ale acestor ape sunt puse în valoare în peste 20 sanatorii şi centre medicale din regiune.
Ivano-Frankivsk
Patrimoniul Natural al regiunii Ivano-Frankivsk este alcătuit din Munţii Carpaţi, apele râurilor Cheremosh, Prut şi Bistriţa, pădurile dese ce acoperă 40% din teritoriu, apele minerale cu proprietăţi curative şi altele.
Parcul Naţional Carpaţi, Parcul Naţional Gutsul’schyna şi Rezervaţia Naturală Gorgany conservă şi diversitatea peisajelor naturale ale regiunii, fiind declarate arii protejate.
Destinaţii turistice populare din regiune sunt resursele hidrografice ale acesteia: lacurile Maricheika şi Nesamovyte, cursurile de apă şi cascadele. Regiunea dispune de 5 staţiuni şi 2 sanatorii ce au la bază ape minerale. Staţiunile sunt: Kosiv, Tatariv, Yaremche, Vorokhta şi Cherche.
2.2 Forme de turism practicabile în regiunea de graniţă Maramureş –Transcarpathia – Ivano-Frankivsk
Formele de turism practicabile în Maramureş sunt: turismul ecologic, balneoclimateric, montan, cultural, ecumenic, de afaceri şi evenimente, rural şi agroturismul.
Formele de turism practicabile în Transcarpathia sunt: turismul de tratament şi odihnă, cultural şi ecumenic, de afaceri, turismul sportiv, turismul etnic.
Formele de turism practicabile în Ivano-Frankivsk sunt: turismul de tratament şi odihnă, de afaceri, turismul sportiv, turismul cultural.
2.3 Principalele atracţii turistice ale zonei transfrontaliere Maramureş –Transcarpathia - Ivano-Frankivsk
Maramureş
Maramureşul este alcătuit din patru zone etno-folclorice cu obiceiuri şi tradiţii distincte: Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Codrului şi Ţara Maramureşului.
Localităţile urbane principale sunt: municipiul Baia Mare, care este reşedinţa judeţului, Sighetu Marmaţiei-capitală a Maramureşului Istoric, Târgu Lăpuş-una din cele mai vechi localităţi atestate documentar. Baia Mare este un important centru urban din nord-vestul României. Se remarcă centrul vechi al oraşului prin monumentele istorice datând din sec XV: Piaţa Libertăţii, Casa Elisabeta, Piaţa Cetăţii dominată de Turnul Ştefan. În Baia Mare se pot vizita: Casa Ioan de Hunedoara, Localul Monetăriei Imperiale, Vechiul Han Vulturul Negru, Casa Lendvay, Turnul Ştefan, Biserica Sfânta Treime, Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Casa de Cultură, Teatrul Dramatic, “Monumentul Ostaşului Român”.
Cele mai renumite castele, conace, cetăţi şi turnuri din judeţ sunt: Castelul Teleki din Pribileşti-Satulung, Castelul Teleki din Coltău, Cetatea Chioarului, Turnul Ştefan şi Turnul Măcelarilor din Baia Mare.
În Maramureş sunt în jur de 100 biserici de lemn, din care cel puţin 30 sunt adevărate opere de artă: Bârsana, Bogdan Vodă, Borşa, Botiza, Budeşti Josani, Budeşti Susani, Călineşti, Corneşti, Cupşeni, Deseşti, Fereşti, Hărniceşti, Ieud Deal, Ieud Şes, Lăpuş, Mănăstire, Plopiş, Poienile de sub Munte, Poienile Izei, Rogoz, Rona de Jos, Rozavlea, Săliştea de Sus, Sat Şugatag, Şieu şi altele. Bisericile de lemn acoperă întreg Maramureşul istoric, care se întinde de ambele părţi ale Tisei, din partea de sud românească, până în partea de nord ucraineană.
Cimitirul vesel Săpânţa este faimos pentru crucile viu colorate, picturile naïve reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor. Îşi are originea în câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraş în 1935.
Originalitatea Maramureşului se regăseşte în meşteşugurile ţăranilor care au îmbinat spiritualitatea şi frumuseţea în obiecte de uz casnic, podoabe şi unelte de lucru. Meşteri în sculptatul lemnului, maramureşenii au făcut din porţile şi bisericile de lemn adevărate simboluri ale zonei. Dovadă stau porţile de lemn din Berbeşti, Fereşti, Călineşti, Sârbi şi Budeşti, şi în muzeele în aer liber din Sighet şi Baia Mare. Portul popular se diferenţiază în funcţie de zona etno-folclorică.
Bucătăria tradiţională are un aspect inedit. Atracţia principală a călătorilor sunt mâncărurile tradiţionale precedate de renumita băutură numită “pălincă” sau “horincă”.
Muzeele cele mai importante din Maramureş sunt:
 Muzeul Satului Maramureşean din Sighetu Marmaţiei;
 Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Sighet;
 Casa Memorială Elie Wiesel;
 Muzeul de Mineralogie din Baia Mare care este cel mai mare muzeu regional din Europa conţinând peste 1000 de eşantioane minerale, roci şi fosile, iar în depozite se află alte 15.000 de piese;
 Muzeul de Istorie şi Arheologie;
 Casa Memorială “Dr Ioan Mihaliy de Apsa”.
Transcarpathia
Cele mai importante localităţi ale regiunii sunt: Uzhgorod, Berehove, Mukacheve, Kust.
In regiune există castele şi cetăţi renumite: Castelul Uzhgorod care datează de mai mult de 1000 ani, Castelul Chynadievo construit în secolul al XV-lea, Castelul Shenborn construit în stil francez în 1890, Castelul Palanok despre care se crede că datează din sec IX-X, Castelul Serednje care datează din sec XII şi a fost proprietate a Cavalerilor Templieri, Castelul Khust construit în sec XI din lemn, iar mai târziu din piatră.
Regiunea are biserici deosebite inclusiv biserici de lemn precum: Biserica protestantă Hetyen, Biserica protestantă Muzhiyevo, Biserica Dorobratovo, Biserica “Acoperământul Maicii Domnului” Horiany Rotunda, Biserica din lemn “Sf Ana” din Bucoveţ, Biserica din lemn “Sfânta Fecioară Maria” din Costrino, Biserica din lemn “Sf Mihai”, Biserica din lemn “Sf Nicolae” şi altele.
În ceea ce priveşte monumentele, în districtul Rahiv din regiune se află centrul geografic al Europei. Aici se află monumentul simbolic ce are o inscripţie în latină din 1887. În raionul Perecin se află singurul monument din lume al poştaşului: Monumentul Fedor Fekete.
În regiune există muzee renumite. Muzeul regiunii Transcarpathia are aproape 110.000 exponate, reprezentând flora şi fauna regiunii, istorie, artă populară şi colecţie numismatică. Mănăstirea greco-catolică Vasile cel Mare adăposteşte departamentele fizic şi biologic ale Universităţii Naţionale Uzhgorod. Muzeul de Arhitectură Populară din Uzhgorod este un muzeu în aer liber şi deţine 30 structuri tradiţionale din sate din regiune.
Ivano-Frankivsk
Regiunea poartă numele marelui scriitor şi savant ucrainean Ivan Franko, care s-a născut pe aceste meleaguri.
Cele mai importante localităţi urbane sunt: Ivano-Frankivsk, situat la poalele Carpaţilor; Yaremche, denumit “Perla Carpaţilor”, înconjurat de păduri şi vârfuri muntoase, oraş cunoscut pentru tratamentele SPA; Kolomyia, centrul regiunii Pokuttya, unde se află muzeul ouălor de Paşti; Kosiv, cunoscut pentru meşteşugurile, gravurile în lemn, articolele din piele, produsele din ceramică şi broderiile sale.
In regiune există castele şi cetăţi renumite precum: Castelul Halych (XIV), din districtul cu acelaşi nume, ce a servit ca poartă de sud vest între vechea Rusie şi ruinele Castelului Starostynsky, pe râul Nistru, având o istorie lungă de distrugeri şi reconstruiri.
În regiune sunt câteva biserici, schituri, mănăstiri deosebite. Schitul Manyavsky a fost fondat în 1612 de un călugăr venit din Athon-Grecia. A avut o inluenţă culturală şi religioasă în toată regiunea. Biserica Sfintei Înălţări este o catedrală greco-catolică construită în 1753, foarte activă în prezent, condusă de călugări şi măicuţe. Biserica armeană aparţine azi de Biserica Ortodoxă Ucraineană. Construită în stil baroc, se află pe vechiul loc al unei biserici de lemn din 1665.
Ivano-Frankivsk are muzee cunoscute precum Muzeul de Arte din oraş care deţine cea mai mare colecţie de icoane galiţiene, sculpturi în lemn şi picturi pe lemn. Vechea primărie din Ivano-Frankivsk a fost transformată în Muzeul de Istorie Naturală şi conţine oase de mamut, rămăşiţe din obiecte din fier şi colecţii de la vechii regi galiţieni. Muzeul de Artă Folclorică Hutsulshchyna şi Pokuttya a fost deschis în 1926 iar în prezent deţine cea mai mare colecţie de unelte, articole metalice şi ceramice, costume naţionale şi broderie. Muzeul Pysanka (Oul de Paşte) este unic în toată lumea şi este plasat în centrul oraşului Kolomyia. Arhitectura sa este foarte originală, având forma unui ou înalt de 4 m şi cu un diametru de aproape 10 m. Muzeul deţine o colecţie foarte bogată de “pysankas” - ouă de Paşti.

3. Stadiul actual al valorificării resurselor turistice din zona transfrontalieră Maramureş –Transcarpathia - Ivano-Frankivsk
3.1 Analiza ofertei turistice
Unităţi de cazare
În regiunea studiată sunt înregistrate conform datelor oficiale 232 structuri de primire turistică, din care 66% în judeţul Maramureş, 19,4% în Transcarpathia şi 14,6% în Ivano-Frankivsk.
În 2007, în judeţul Maramureş funcţionau 153 structuri de primire turistică, din care 59% pensiuni rurale, 17% pensiuni urbane şi 14% hoteluri.
În Transcarpathia au fost înregistrate 45 hoteluri şi alte unităţi de cazare turistică, în 2007, acestea având în medie 40,5 camere/unitate de primire.
Ivano-Frankivsk dispune de 34 hoteluri şi alte unităţi de cazare turistică de acest tip, conform datelor din 2007. Numărul mediu de camere pe unitate de cazare turistică este de 43,2 camere/unitate de cazare, 1.469 camere. Unităţile de tratament şi odihnă din Ivano-Frankivsk sunt în proporţie de 40% sanatorii-staţiuni pentru tratament, 31% baze de odihnă, 20% sanatorii-clinici pentru tratament, 9% case şi staţiuni de odihnă.
Capacitatea de cazare turistică
La 31 iulie 2007 în judeţul Maramureş erau 3.635 locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor cu 1,08% mai mult comparativ cu anul precedent. Aproximativ 97% din acestea au fost în funcţiune în timpul anului, 3% fiind închise temporar. Hotelurile concentrează 47% din locurile de cazare în funcţiune în judeţul Maramureş în 2007, iar pensiunile rurale deţin 23% din total locuri de cazare în funcţiune. În 2007 în luna octombrie au fost cele mai multe locuri în funcţiune.
În Transcarpathia, sezonul cald este reprezentat de lunile iunie şi iulie, când 47,1%, respectiv 41,2 % din unităţile de cazare participante la studiul primar funcţionează la capacitate maximă. În sezonul rece, 68,2% din unităţile de cazare sunt la capacitate maximă în luna ianuarie, 27,3% în decembrie, iar 4,5% în septembrie.
În Ivano-Frankivsk, 68,4% din unităţile de cazare care au participat la studiu funcţionează la capacitate maximă în luna iulie. În sezonul rece, 50% din unităţile de cazare funcţionează la capacitate maximă, iar 41,7% unităţi în luna ianuarie.
Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune
Conform datelor oficiale, indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune înregistrat în judeţul Maramureş a cunoscut o cădere continuă începând cu 2001, de la 32% până la 17,4% în 2007. În funcţie de tipul structurilor de cazare, indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune a înregistrat în 2007 valori diferite: hoteluri 25,9%, tabere de elevi şi preşcolari 18,1%, moteluri 15,5%, pensiuni urbane 15,1%, hosteluri 14,7%, vile turistice 14,4%, cabane turistice 3,8%, pensiuni rurale 3,3%.
Conform studiului realizat în rândul unităţilor de cazare din Transcarpathia şi Ivano-Frankivsk, reprezentanţii acestora au declarat că pentru 2008 în regiunea Transcarpathia indicele de utilizare a capacităţii de cazare are o valoare de 69,7%, iar în regiunea Ivano-Frankivsk are o valoare de 63,1%.
3.2 Analiza cererii turistice
Circulaţia turistică în zonă
Conform datelor oficiale, în 2007 s-au înregistrat 108,8 mii sosiri în judeţul Maramureş, cu 12,3% mai mult comparativ cu anul precedent, numărul acestora fiind în creştere din 2004. Din numărul total de sosiri în judeţ, 80% sunt turişti români, iar 20% sunt turişti străini.
În Transcarpathia, numărul de turişti în 2007 a fost de 72.970 persoane. Din totalul turiştilor, din 2007 turiştii ucrainieni reprezintă 72%, turiştii ucrainieni care călătoresc în străinătate 15,7%, iar turiştii străini care vizitează regiunea 12,3%. În urma studiului, ponderea turiştilor străini din 2008 a fost de 28,8%.
În Ivano-Frankivsk, numărul de turişti în 2007 a fost de 737.953 turişti. Comparativ cu 2006, cifrele la nivelul circulaţiei turistice au făcut un salt pozitiv semnificativ, numărul turiştilor crescând de 2,27 ori. Ponderea turiştilor străini ce vizitează regiunea Ivano-Frankivsk este de 0,1% din total turişti, 98,6% din aceştia fiind turişti interni, iar 1,1% turişti ucrainieni care călătoresc în străinătate.
Sezonalitatea
Din totalitatea turiştilor care au vizitat judeţul Maramureş, în 2007, 51,3% au ales sezonul cald, iar 48,7% sezonul rece.
Spre deosebire de judeţul Maramureş, în Transcarpathia 54,2% turişti preferă sezonul rece, iar 45,8% sezonul cald. Proporţia turiştilor ce frecventează regiunea Ivano-Frankivsk în sezonul cald este de 47,3%, iar în sezonul rece de 52,7%.
Sosiri şi înnoptări
Din total turişti în judeţul Maramureş, în 2007, 65,8% s-au cazat în hoteluri, 11,6% la pensiuni urbane, 5,1% în pensiuni rurale, 2% în vile turistice, 1,3% în hosteluri, 0,7% în cabane turistice. În hoteluri s-au cazat 83,8% din turiştii străini din judeţ.
Durata medie de şedere
În judeţul Maramureş, în 2007, durata medie de şedere a fost de 2,1 nopţi. În studiul efectuat la unităţile de primire turistică din Transcarpathia şi Ivano-Frankivsk, reprezentanţii au estimat o durata medie de şedere de 4,7 zile a turiştilor străini şi 5,5 zile a celor interni în Transcarpathia, iar pentru Ivano-Frankivsk, o durata medie de şedere de 3,9 zile a turiştilor străini şi 4,6 zile a celor ucrainieni.
Forme de turism practicabile
În judeţul Maramureş, sunt practicate: turismul cultural, cel de afaceri, cel balnear, cel montan şi ecologic. În Transcarpathia, sunt practicate: turismul de odihnă şi relaxare, turismul balneo-terapeutic, turismul de tranzit, implicit şi de afaceri. În Ivano-Frankivsk, se întâlneşte turismul de weekend, de relaxare şi odihnă.
3.3 Analiza sistemului de susţinere a sectorului turistic
Infrastructura de acces
Principalele căi rutiere din judeţul Maramureş sunt: traseul European E58, două drumuri naţionale principale - DN 1C şi DN 19, două trasee de drumuri naţionale secundare – DN 18 şi DN 17C. Puncte de trecere pentru traficul internaţional Maramureş-Ucraina sunt: Valea Vişeului, Câmpulung la Tisa şi Sighetu Marmaţiei. Magistralele de căi ferate prezente sunt: magistrala 400 şi 409. Aeroportul internaţional Baia Mare deserveşte transportul de mărfuri şi călători.
În Transcarpathia, accesul rutier este conturat de traseele europene E40 şi E50. Există reţea de căi ferate, precum şi aeroporturi: aeroportul Uzhgorod (internaţional) şi aeroportul Mukachevo (militar).
În Ivano-Frankivsk, accesul rutier este conturat de traseele rutiere M19 şi E50. Accesul aerian este deservit de Aeroportul Internaţional Ivano-Frankivsk.
Infrastructura locală de transport
Transportul public de călători interjudeţean este asigurat de operatori de transport locali sau regionali. În Baia Mare transportul călătorilor este asigurat de Firma de Transport Local Urbis.
În Ivano-Frankivsk, transportul în comun este asigurat de microbuse. Serviciile de taxi din cele trei regiuni facilitează transportul spre destinaţiile dorite.
Infrastructura informaţională
Informaţii despre obiectivele turistice, structurile de primire turistică şi alte informaţii relevante pentru turiştii ce vizitează cele trei zone se pot obţine de la centrele de informare turistică din Sighetu Marmaţiei, Baia Mare şi Ivano-Frankivsk, precum şi din ghidurile turistice publicate şi site-urile special dedicate turismului din Maramureş, Transcarpathia şi Ivano-Frankivsk.
Sistemul de comunicaţii
Infrastructura de comunicaţii în Maramureş este asigurată de operatorii de telefonie fixă Astral Telecom, RDS, UPC şi mobilă Vodafone, Cosmote, Orange, Zapp. În Transcarpathia şi Ivano-Frankivsk, serviciile de telefonie sunt realizate de MTS, Life şi Evant ce au conturat o reţea de aprox 50 distribuitori.
Servicii turistice
În oferirea de servicii turistice, un rol important îl ocupă serviciile turistice care propun pachete turistice în cele trei regiuni, rezervări vacanţe, organizarea de programe turistice, rezervări bilete avion, asigurări şi servicii financiare. Hotelurile de două, trei stele pun la dispoziţia clientului parcare, bar, restaurant, terasă, sală de fitness, saună, masaj, pârtie schi, trasee turistice, montane, bază sportivă. Hotelurile de patru stele oferă sală multifuncţională pentru conferinţe, banchete, mese festive, salon de frumuseţe, parcare interioară, sală de sport, room service, club.
În Transcarpathia şi Ivano-Frankivsk, serviciile hoteliere cuprind conexiune internet, aer condiţionat, telefon, TV, organizare evenimente şi excursii, săli conferinţe, parcare, activităţi de agrement, echipament sportiv pentru sporturile de iarnă. În cadrul sanatoriilor, se oferă servicii de tratament.
Servicii bancare
În regiunile Maramureş, Transcarpathia, Ivano-Frankivsk sunt prezente peste 80 de sucursale din sectorul bancar. În judeţul Maramureş sunt 16 furnizori de servicii bancare, ce au reţea de peste 55 sucursale, iar în cele două regiuni ucrainiene serviciile bancare sunt oferite în 26 de sucursale.
Politici publice
Guvernul României doreşte orientarea şi integrarea turismului naţional în tendinţele regionale şi mondiale, iar obiectivele pe care le-a fixat în acest sens sunt:
 Creşterea circulaţiei turistice pe teritoriul României,
 Diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice.
În acest sens se finanţează şi se implementează proiecte şi programe la nivel naţional şi regional precum:
 Programul Operaţional Regional 2007-2013, axa 5 “Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”,
 Programul Infoturism,
 Planul de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest,
 Dezvoltarea durabilă a Munţilor Gutin-Ţibleş-Rodna-Maramureş,
 Programul de Cooperare Transfrontalieră IEVP Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013,
 Programul EU TACIS - proiect “Dezvoltarea durabilă a turismului rural din Ucraina”.

4. Analiza SWOT a turismului din zona transfrontalieră Maramureş –Transcarpathia - Ivano-Frankivsk
Analiza SWOT a turismului din Maramureş
Puncte tari
• Poziţionare geografică avantajoasă pentru turismul transfrontalier
• Existenţa legăturii rutiere şi feroviare cu judeţele vecine
• Existenţa Aeroportului Internaţional Baia Mare
• Prezenţa serviciului rent-a-car în Baia Mare
• Existenţa tradiţiilor şi obiceiurilor locale conservate şi promovarea lor prin evenimente folclorice
• Existenţa obiectivelor aflate în patrimoniul UNESCO
• Existenţa unui număr însemnat de arii protejate - 47
• Existenţa apelor termale şi sulfuroase curative
• Existenţa patrimoniului cultural-istoric
• Diversitatea culinară
• Existenţa unei reţele dezvoltate de structuri de primire turistică
• Unicitatea unor obiective turistice (Cimitirul vesel Săpânţa)
Puncte slabe
• Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii de transport
• Puncte de frontieră insuficient valorificate
• Transport în comun deficitar
• Congestionarea traficului din zonele centrale şi lipsa locurilor de parcare
• Curse internaţionale aeriene neregulate
• Starea avansată de degradare a unor obiective turistice
• Insuficienţa centrelor de informare turistică
• Nivelul deficitar de pregătire a resurselor umane din turism
• Distribuţia deficitară a produselor/serviciilor din judeţ.
Oportunităţi
• facilitarea accesului în Ucraina prin eliminarea acordării vizelor
• finanţări europene pentru dezvoltarea turismului
• existenţa programelor de modernizare a infrastructurii rutiere
• existenţa programelor de dezvoltare a turismului la nivel naţional şi regional
• interes crescut pentru ecoturism.
Ameninţări
• insuficienţa materialelor promoţionale în limbi de circulaţie internaţională
• oferte turistice neconcurenţiale cu cele de pe piaţa internaţională
• dezvoltarea infrastructurii rutiere din alte judeţe deviază fluxul de turişti din Maramureş.
Analiza SWOT a turismului din Transcarpathia
Puncte tari
• Poziţionare geografică tranzitară pe frontiera de sud-vest a Ucrainei
• Existenţa Aeroportului Internaţional de la Uzhgorod
• Valorificarea resurselor balneoclimaterice
• Unicitatea unor obiective turistice (Centrul geografic al Europei)
• Cea mai mare parte a teritoriului regiunii este acoperit de munţi - 80%
• Acces rapid şi facil dinspre UE
• Diversitatea culturală şi etnică
• Grad înalt de valorificare a pârtiilor de schi
• Grad înalt de valorificare a potenţialului turistic al resurselor naturale din regiune
• Patrimoniu important de biserici din lemn cu importanţă istorică şi arhitecturală
• Tradiţii legate de băuturi deosebite şi bine valorificate
• Număr mare de unităţi balneo-turistice.
Puncte slabe
• Servicii turistice insuficient dezvoltate
• Promovare insuficientă a turismului regiunii în Ucraina şi străinătate
• Lipsa unei corespondenţe cu sistemele europene legate de standardele de clasificare a unităţilor hoteliere
• Lipsa materialelor de informare turistică în limba engleză
• Lipsa indicatoarelor de semnalizare a birourilor de informare turistică
• Lipsa birourilor de informare turistică aferente punctelor vamale
• Lipsa caselor de schimb valutar în lei
• Lipsa meniurilor în engleză în restaurante
• Infrastructura rutieră insuficient modernizată
• Insuficienta valorificare a Aeroportului Internaţional de la Uzhgorod
• Unităţi cu parcare proprie foarte puţine
• Existenţa unei singure curse aeriene între Ucraina şi România, din Kiev
• Accesarea insuficientă a programelor de finanţare pentru programele transfrontaliere în domeniul turismului între România şi Ucraina
• Lipsa serviciilor de utilitate publică de calitate
• Sistemul de plăţi electronice nu este acceptat de cea mai mare parte a unităţilor turistice.
Oportunităţi
• Accesarea fondurilor europene nerambursabile (deblocarea programului TACIS)
• Accelerarea demersurilor de preaderare a Ucrainei la Uniunea Europeană
• Continuarea trendului de modernizare a unităţilor turistice
• Posibilităţi de investiţii mixte în Uzhgorod
• Potenţial agroturistic mare al localităţilor din Transcarpathia
• Dezvoltarea brandului “Transcarpathia”
• Atragerea turiştilor europeni în Ucraina cu posibilitatea tranzitării Transcarpathiei.
Ameninţări
• Relaţiile tensionate dintre Ucraina şi Rusia pot limita numărul turiştilor ruşi
• Traseele turistice din Polonia pot atrage potenţialii turişti ai regiunii
• Staţiunile montane din Austria şi Polonia şi cele balneo-turistice din Ungaria pot atrage potenţialii turişti ai regiunii
• Nestandardizarea şi controlul activităţilor turistice pot duce la dezvoltarea economiei subterane în domeniu.
Analiza SWOT a turismului din Ivano-Frankivsk
Puncte tari
• Poziţionare geografică favorabilă turismului de graniţă pe frontiera de sud a Ucrainei
• Existenţa Aeroportului Internaţional Ivano-Frankivsk
• Suprafaţă însemnată acoperită de păduri 40% din teritoriu
• Grad înalt de valorificare a potenţialului turistic al resurselor naturale din regiune
• Unicitatea unor obiective turistice (Muzeul Ouălelor de Paşti)
• Valorificarea resurselor balneoclimaterice – număr mare de unităţi balneo-turistice
• Facilitarea traficului România-Ucraina prin existenţa punctelor de trecere a frontierei
Puncte slabe
• Promovare insuficientă a turismului regiunii în Ucraina şi străinătate
• Lipsa unei corespondenţe cu sistemele europene legate de standardele de clasificare a unităţilor hoteliere
• Lipsa materialelor de informare turistică în limbi de circulaţie internaţională
• Servicii turistice insuficient dezvoltate
• Lipsa indicatoarelor de semnalizare a birourilor de informare turistică
• Lipsa birourilor de informare turistică aferente punctelor vamale
• Lipsa caselor de schimb valutar în lei
• Lipsa meniurilor în engleză în restaurante
• Infrastructura rutieră insuficient modernizată
• Unităţi cu parcare proprie foarte puţine
• Accesarea insuficientă a programelor de finanţare pentru programele transfrontaliere în domeniul turismului între România şi Ucraina
• Sistemul de plăţi electronice nu este acceptat de cea mai mare parte a unităţilor turistice.
Oportunităţi
• Accesarea fondurilor europene nerambursabile (deblocarea programului TACIS)
• Accelerarea demersurilor de preaderare a Ucrainei la Uniunea Europeană
• Continuarea trendului de modernizare a unităţilor turistice
• Potenţial agroturistic mare al localităţilor din Ivano-Frankivsk
• Atragerea turiştilor europeni în Ucraina cu posibilitatea tranzitării regiunii Ivano-Frankivsk.
Ameninţări
• Relaţiile tensionate dintre Ucraina şi Rusia pot limita numărul turiştilor ruşi
• Traseele turistice din Polonia pot atrage potenţialii turişti ai regiunii
• Nestandardizarea şi controlul activităţilor turistice pot duce la dezvoltarea economiei subterane în domeniu.

5. Perspective de dezvoltare a turismului din zona transfrontalieră Maramureş –Transcarpathia - Ivano-Frankivsk
În România se aşteaptă o schimbare semnificativă a turismului odată cu intrarea pe piaţă a lanţurilor hoteliere de renume internaţional, Radisson, Hyatt, Le Meridien. Alături de turismul de afaceri care e cel mai dezvoltat, turismul rural este un sector în permanentă dezvoltare. Acţiunile de promovare pe piaţa internă şi internaţională sunt foarte importante. Se au în vedere:
 Modernizarea structurilor de primire turistică;
 Conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural şi cultural al comunităţilor locale;
 Valorificarea pozitivă a potenţialului natural al teritoriului;
 Realizarea calendarului evenimentelor speciale anuale la nivel judeţean şi regional şi dezvoltarea pachetelor turistice;
 Extinderea şi promovarea reţelei de centre turistice;
 Realizarea de cursuri de instruire în domeniul turistic, de marketing, de e-marketing.
În judeţul Maramureş următoarele forme de turism trebuie susţinute: turismul rural-etnofolcloric, turismul montan şi ecologic, turismul balneoclimateric.
Conform opiniilor reprezentanţilor structurilor de primire turistică din Transcarpathia, formele de turism cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare sunt: turismul de odihnă şi relaxare, turismul de afaceri şi turismul balneo-terapeutic.
La nivelul regiunii Ivano-Frankivsk, opiniile a jumătate din reprezentanţii structurilor de primire turistică converg către potenţialul de dezvoltare a turismului de odihnă şi recreere. A doua formă de turism care poate fi dezvoltată este turismul de afaceri.

6. Concluzii
Regiunea de graniţă Maramureş –Transcarpathia - Ivano-Frankivsk prezintă avantajul unei bune accesibilităţi atât la nivel intern, cât şi extern, dată fiind poziţionarea într-o zonă cu graniţe comune cu mai multe ţări: Slovacia, Ungaria, Polonia. Existenţa în cadrul regiunilor a trei aeroporturi internaţionale reprezintă o importantă premisă pentru stimularea turismului extern.
Relieful regiunii de graniţă Maramureş –Transcarpathia - Ivano-Frankivsk este predominant muntos, cu peisaje pitoreşti, existând bogate resurse naturale. Judeţul Maramureş are un patrimoniu natural foarte valoros, dispunând de 38 arii protejate, izvoare de apă minerală, lacuri naturale glaciare, Lacul Sărat. Transcarpathia deţine nu doar resurse forestiere bogate, ci şi o Pădure de fagi recunoscută ca fiind Patrimoniu Mondial UNESCO începând cu anul 2007. Regiunile Transcarpathia şi Ivano-Frankivsk se remarcă prin resursele balneologice, dezvoltându-se cu succes sanatoriile şi centrele de tratament.
În ceea ce priveşte resursele antropice, judeţul Maramureş este presărat cu castele, conace, case memoriale şi muzee, precum Castelul de la Pribileşti, castelul din Satulung. La acestea se adaugă resursele turistice specifice turismului cultural religios, bisericile de lemn în număr de aproximativ 100, 8 din ele făcând parte din patrimoniul UNESCO. Transcarpathia este una din cele mai impresionante regiuni ale Ucrainei prin istoria sa bogată şi moştenirea culturală. Castelele şi bisericile de lemn, Muzeul folcloric al vieţii rurale sunt foarte apreciate. Ivano-Frankivsk deţine elemente comune cu Transcarpathia: castele, sanatorii, biserici de lemn.
Regiunea de graniţă Maramureş – Transcarpathia - Ivano-Frankivsk este bine reprezentată de structuri de primire turistică, susţinând dezvoltarea diferitelor forme de turism practicabile în zonă. Gradul de ocupare a structurilor de primire turistică este ridicat, condiţiile climaterice şi atracţiile turistice existente oferind o atractivitate deosebită.
Vizitarea zonei de turiştii străini reprezintă un aspect important, mai ales prin poziţionarea în zona de graniţă. Sectorul de turism este susţinut de o infrastructură de acces facilă, în cadrul judeţului/regiunilor.



RO-2005/017-539.01.01.15

Proiect finantat prin Programul de Vecinatate Romania Ucraina 2004-2006
Acest site web nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Răspunderea privind corectitudinea şi coerenţa informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web. Pentru informaţii despre celelalte programe finanţate de Uniunea Europeană în România, ca şi pentru informaţii detaliate privind statutul de membru al României la Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Centrului de Informare al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
© 2008 Turism Transcarpatic. Toate drepturile rezervate